Cătina și miracolele ei

Catina si miracolele ei

Începând cu acest număr al revistei, vă propunem un documentar despre tratamentele naturiste folosind plante din România, cu precădere a celor care-și au originea în țara noastra. Va fi o călatorie interesantă și, sperăm noi, utilă pentru dumneavoastră. Pentru primul episod al serialului nostru ne-am oprit asupra unei plante considerate ginsengul românesc.

Conform Wikipedia, cea mai mare platformă de documentare, cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific Hippophaë rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse.

Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decat citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe, etc.

Conținutul fructului de cătină:

–          substanță uscată (15-20%)

–          zaharuri (0,05-0,5%)

–          acizi organici (1,5-4%)

–          pectine (0,14-0,5)

–          polifenoli și tananți, flavonoide (1,8%)

–          celuloză (0,9%)

–          proteine (1,2%)

–          ulei deosebit de complex (8-12%)

–          β-caroten (3,5-10%)

–          microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu 186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84mg%)

–          vitamine liposolubile ( vitamina A <380mg% , vitamina E 16 mg%, vitamina F 8mg%, vitamina D 20mg%)

–          vitamine hidrosolubile ( vitamina C, vitamina P, vitamina K, vitamina B1-B9 cantitatea lor variază între 360-2500mg/100g fruct)

–          18 amino acizi esențiali

–          acizi grași esențiali (80-90%)

Cum folosim cătina?

Se întrebuințează numai fructele mature (Fructus Hippophaë) atât în stare proaspătă, cât și uscată; se recoltează imediat după coacerea lor și până la lăsarea primului ger;  în stare crudă au gust acru-astringent. Principii active : vitaminele B1, B2, C, PP, carotenoide, acid folic. Acțiune farmacologică : tonifiant general, datorită complexului vitaminic pe care-l conține.

Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice în hipo- și avitaminoze, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi.

Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant.

Siropul de cătină facut în casă

Bunicii noștri se pregăteau de sezonul rece cu o terapie de cătină. Mai exact cu siropul de cătină. La început se prepara în ulcele de pământ care se îngropau sau erau ținute afară. După ce frigiderele și-au câștigat locul, gospodinele au trecut la borcane de sticlă. Concret: Se spală bine fructele coapte, culese după lăsarea gerului (dacă ne luam după unii, sau după căderea brumei, dacă ne luăm dupa alții) le punem într-un borcan de 1,5 l (nu mai mult de 700 grame) peste care se toarnă miere, se amestecă  cu o lingură de lemn și se  introduce la frigider pentru minim o săptămână.  Mierea trebuie să acopere fructele. Această metodă tradiționala se folosește cu precădere pentru pregătirea organismului pentru sezonul rece, dar și pentru astenii, anemii sau afecţiuni hepatice. Cura trebuie să dureze 40 – 50 zile. În plus, ajută ca postul Crăciunului să fie mai ușor. Se consumă dimineaţa, pe stomacul gol, câte o lingură.

Ceaiul de cătină facut in casa

Bunicii, dar mai ales străbunicii noștri puneau fructele de cătină la uscat, pe un ziar în podul de pământ al casei. După cca o luna era bun de pregătit. Acum se lasă la uscat într-o cameră căldurosă (nu direct la soare) sau în cuptorul încins, dupa ce focul a fost oprit (operațiunea se repetă, până se usucă bine). Pentru a obține ceaiul de cătină, punem fructele de cătină uscate în râșnita de cafea pentru a le măcina. Pudra obținută se păstreaza în borcane închise. Cum obținem ceaiul? O  linguriță de pulbere se opărește cu o cană de apă clocotită. Se lasa să infuzeze, se strecoară, se îndulcește cu miere, apoi se savurează. Daca dorim să-i dam un pic de aromă, putem adauga  o feliuța de lămâie.

Uleiul de cătină facut în casă

Într-un borcan de 400 g, puneți 200 g fructe de cătină bine coapte și mărunțite și 200 g de ulei de floarea-soarelui. Daca aveți posibilitatea, puteți înlocui uleiul de floarea-soarelui cu uleiul de rapiță presat la rece. Se pune capacul borcanului și se păstrează timp de 20-25 zile într-o încapere fără foarte multă lumină. Ideal în cămară, dar la temperatura camerei. În fiecare zi, se mestecă de 2-3 ori. Apoi, se ține la căldură și lumină timp de 2-3 zile, până uleiul rămâne la fund, iar partea limpezită deasupra. De fapt, partea limpezită este cea care ne interesează pe noi. Rezultatul (partea de deasupra) se pune într-un alt borcan și se păstrează într-o încăpere răcoroasă si ferită de lumină.

Secretul uleiului de cătină

Deoarece conține o cantitate ridicată de omega 7, un acid gras monosaturat, dar și omega 3, omega 6 și omega 9, tocoferoli și tocotrienoli (componenta vitaminei E), ingrediente cunoscute pentru proprietățile antioxidante și de echilibrare a membranelor celulare, cu efect în regenerarea pielii și a mucoaselor, putem spune că uleiul de cătină este miraculos. Nu uităm, desigur să reamintim și că are cea mai mare concentrație de Vitamina C, net superioară citricelor și chiar măceșelor.

Fructele de catină se recoltează din august până la sfârșitul lui octombrie.

Catina

Specialiștili au dovedit că persoanele care folosesc ulei de cătină înainte de expunerea la soare au cu 20% mai putine lipide oxidate față de persoanele care nu folosesc ulei de cătină. Astfel, uleiul de cătină reduce efectul de îmbatranire prematură cauzată de radiațiile UV.

Cu câteva picaturi de ulei de cătină, ceară de albine și câteva picaturi din uleiul esențial preferat poți obține o crema pentru mâini cu o textura untoasă. Dacă o folosiți pentru piele, mai ales mâini, va fi absorbită rapid în piele, fără a lăsa o peliculă de grăsime și  vă va catifela, hidrata și regenera mâinile.

Fructele de cătină pot fi consumate sub forma de suc, gem, sirop sau vin. Pentru a obține sucul de cătină, fructele proaspete se storc printr-o presă de struguri sau se dau printr-o sită inoxidabilă.

În ziua în care consumați ceaiul de cătină nu mai este nevoie de cafea. Organismul va fi revigorat și energizat.  

Uleiul de cătină este un remediu foarte bun care ajută la regenerarea ţesuturilor distruse de răni, de arsuri sau de eczeme care nu se vindecă.

Pentru bolnavii de cancer, specialiştii le recomandă un ceai preparat din două linguri de fructe zdrobite şi din 500 ml de apă clocotită care se infuzează 15 minute. Această cantitate se consumă zilnic, timp de o lună.

Primii care au descoperit beneficiile fructelor de cătină au fost tracii, hinduşii, grecii, chinezii, mongolii, celţii şi slavii.

Mugurii de cătină au efect afrodisiac, stimulează apetitul sexual, combat infertilitatea atât la femei cât şi la bărbaţi, fiind considerate o adevărată viagra naturală românească.

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>